Zaharul, sub orice formă, este o substanță care se ocupă exclusiv de placere, organismul nostru neavând nevoie de niciun gram de zahar.
Corpul uman functioneaza pe baza energiei eliberate prin metabolizarea glucozei, dar este de preferat ca sursa principala de glucoza din alimentatie sa fie carbohidratii complecsi (amidonul) si doar in mica masura carbohidratii simpli (zaharul, mierea, fructele).
Zaharul stimuleaza in creier o zona responsabila cu starea de bine, se elibereaza o serie de substante care produc placere si creeaza dependenţa. In cadrul unor teste de laborator, sobolanii care au mancat necontrolat zahar au aratat schimbari la nivelul creierului asemanatoare cu cele ce apar in cazul dependentilor de droguri.
Posibilele semne ale dependentei de zahar includ:
- Va pierdeti controlul si mancati mai mult decat ati planuit.
- Va simtiti rau cand nu apucati sa mancati dulcele zilnic
- Sunteti nervos
- Tremurati
Putine persoane mananca zahar pur cu lingurita insa, el este un aliment omniprezent in alimentatia noastra, constienti fiiind mai mult sau mai putin de cantitatea pe care o consumam zilnic. Il gasim în diverse cantităţi şi sub diverse forme: in iaurturi cu fructe si iaurturi cu 0% grasimi, in branzeturi, în pâine, covrigei in muesli si cerealele cu fructe uscate, in mustar , ketchup si alte sosuri,mezeluri, batoane pentru slabit, batoane proteice, shakuri energizante pentru sportivi, cafea cu arome, etc. 80% din mancarea procesata contine zahar adaugat sub diferite denumiri.
Cat zahar putem manca fara sa ne fie afectata sanatatea ?
Cele mai recente recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sanataţii (OMS) spun ca maxim 5 % din aportul zilnic de calorii ar trebui să vina din zaharuri pure. Aceasta echivaleaza cu aproximativ cinci linguriţe (25 g) pentru femei şi şapte linguriţe (35 g) pentru barbaţi. Spre exemplu, un pahar de suc (250ml) poate contine 6 lingurite de zahar iar un iaurt cu fructe de 125g contine 2-3 lingurite. Zaharul in sine nu este un aliment nociv pentru sanatate, insa toxicitatea o face doza.
Exista unele obiceiuri considerate sanatoase dar care, în realitate întrețin dependența de dulce, cum ar fi:
- Alegerea sucurilor de fructe (fresh-uri) şi a preparatelor din fructe (gem, dulceaţa), fie ele şi fara adaos de zahar, în locul fructelor proaspete. Prin stoarcerea sau fierberea fructelor se obţin alimente concentrate caloric, cu un conţinut crescut de zaharuri, fara beneficiile fibrelor, vitaminelor şi mineralelor din fructele întregi.
- Înlocuirea bauturilor carbogazoase care conţin zahar cu bauturi cu îndulcitori artificiali
- Înlocuirea zaharului alb din cafea cu zahar brun, zahar din trestie, miere sau alte tipuri de siropuri naturale
Pentru ca produce o stare de bine si de relaxare, este usor de inteles ca produsele dulci stimuleaza dorinta de consum, iar de aici si pana la exces este doar un pas.
